Page 423 - Raccolta amplissima di canti popolari
P. 423

420                     CANTI POPOLARl
                             2414.                              2418.
               Sugnu cuntenti e ringraziu a Diu,  Spartenza a cui seuechiau (6) lu nostru amuri
                Ora ca già di tía mi ni arrassai;   Pozza essiri spartutu ccu 'na serra,
                Jeu ti lu giuru, cornu è veru Diu,  Pozza campari 'ntra peni e duluri,
                Ca comu un pisci all'acqua arrifriscai:  E la so casa stari sempri in scerra,
                Pri serapri t' arrinunziu, e ti schifiu, (1)  Pozza muriri senza cuniissuri,
                Malidicu lu tempu chi t'amai;       E suttirratu fora di la terra,
                Si qualcbi vota mi veni 'n disiu,   Di li genti maldittu tutti l'un,
                Sputu H manu mei ca ti tuccai. (2)  E l'arma unni chi va truvassi guerra, f
                                     Termini.                            Novara.
                             241 S.                             2419.
               T'amai, ti vosi beni, assai ti critti  Cui dici ca li donni sunu Dei,
                 Б to fidili amanti sempri stctli,  Comu ni c'ingannamu, amari nui;
                 Tu m'ingannasti, ecu l'occhi lu vitti,  Iddi sunu cchiù vili di l'ebrei,
                 Ora mi n'addunai di Ii dispetti;   Hanu un'amanti, e ni volinu dui;
                 Sapirria comu fari li vindilti,    Una n'aveva amalu trentasei,
                 E comu castigan li difetti,        К sicutava ad amarini cchiui;
                 Ma ti mardicu (3) e ti sianu marditti  lu mi ni vaju ppi li faiti mei,
                 Tutti l'abbracciamenti chi ti detti.  La donna di cui parru siti vui.
                                      Módica.                              Etna.
                             2416.                              2420.
               Di la frevi frinetica d'amuri,      'Nia la tî> casa nun c'è nudda macchia,
                 Frevi ca 'ntra li frevi è acuta assai,  Mancu 'ntra li to' mura 'na cavigghia
                 Mentri iu addurnava d'estremu caluri,  Ca fusti fatta di fumu di pagghia,
                 Mi cumparisti bedda, e ti lodai;   Ca siti brutta la mamma e la figghia:
                 Ora ca mi purgai di tali arduri,   Ora ch'aviti la quasetla agghia, (8)
                 Cchiù brutta quantu tia, non villi mai;  Strigghiari vi putiti eu 'na strigghia;
                 Б si bedda ti dissi, è statu erruri,  E lu tô amanti n'ha fattu la tagghia,
                 Svitti (4) e comu frineticu sparrai. (S)  Ca nun ni vôli cchiù, cui pigghia piggh
                                      Piazza.                           Mineo, С.
                             2417.                               2421.
               Ccu quali facci mi manni a chiamari,  Focu di l'aria ventu e timpistati, (9)
                 Forsi mi teni pri qualchi omu vili?  Acqua, surruschi, (10) scupittati e tro
                 Va chiama a cui t è solitu chiamari,  Filecci, (11) ccu li vuechi avviliuaii,
                 A cui spassu ti duna, a cui piaciri:  Cannuna, artigghiaria, spati e rasóla,
                 Ora, spiddiu, ajutu 'un ci pôi dari;  Punli di cardi e vommiri 'nfucati,
                 Juru, la facci mia non ha vidiri;   Culedda, spiti, partituri (12) e chiov
                 Lu juramentu già m'ha' fattu fari  Li pozza aviri a lu cori azziccati [13
                 Quannu parru ccu tia, pozza marin,  'Na donna mancatura di paiera.
                                       Piazza.                               ici.

                 (i) Sehifiu, da schifiari, sehifarc.  (S) Quasetla agghia, calzctte n due о più c(
                 ('.*) In Piazza e Catania h coii:  nel cui tessuto predominavano il color di per
                 021. Sugnu cuntenti e ringraziu a Diu  il celeite; îono affatto in disuso. Dicomi agjhi
                  Ca di la to amioizia m'arraisai,  aiini bianchi с ncri: e cosi vecebi agghi.
                  E ti lu juru ppi lu »angu miu,    (a) Timpistati, tcmpcite, dat latino, e qu»«
                  Comu un pizei 'ntra mari arrifriscai;  sua ignoranza il poêla allude a quel passo M
                  Mi Totu di dda banna » ti viju,  nio: с ante omnia aulem duo genera cœlestû inj«
                  К malidicu di quannu t'amai;     meminisse debemus : unum qnod tempestatrs
                  Si n'outra Tota mi Teni in disiju,  mu-, in quibus grandines , procellœ , ca'tcruW
                  Sputu li manu mia ca li tuccai.  similia intelliguntur etc. » lib. XVIII, cap. ij
                 (S) Mardicu , da mardiri , «incope di malidiri,
                maledire.                          in Matleo Spinelli troTo : с allí аЗ de mu»
                                                   Venne ( in Puglia ) dalle bande di Schiazoata
                 (4) Svitti, da svidiri o sbidiri, traredere , non
               bon conoscere.                      tempestate di rento etc.
                 5) Sparrai, da sparrari, doliraro.  fio) Surruschi, baleni, lampi.
                 6i Seuechiau, da scucchiari,partiré, diigiungorç.  (n) Filtcci, frecce.
                 7) In Afola gli ultimi due rerii terminano coai:  (i») JCarliluri, maunnj.i da cucina o da bos
                  Poua patiri allai pena o duluri
                  Quanta atiddi c'i 'u celu e pétri 'n terra,  (iS) Aiiiceati, da azaiccari, configgerc.
   418   419   420   421   422   423   424   425   426   427   428