Page 423 - Raccolta amplissima di canti popolari
P. 423
420 CANTI POPOLARl
2414. 2418.
Sugnu cuntenti e ringraziu a Diu, Spartenza a cui seuechiau (6) lu nostru amuri
Ora ca già di tía mi ni arrassai; Pozza essiri spartutu ccu 'na serra,
Jeu ti lu giuru, cornu è veru Diu, Pozza campari 'ntra peni e duluri,
Ca comu un pisci all'acqua arrifriscai: E la so casa stari sempri in scerra,
Pri serapri t' arrinunziu, e ti schifiu, (1) Pozza muriri senza cuniissuri,
Malidicu lu tempu chi t'amai; E suttirratu fora di la terra,
Si qualcbi vota mi veni 'n disiu, Di li genti maldittu tutti l'un,
Sputu H manu mei ca ti tuccai. (2) E l'arma unni chi va truvassi guerra, f
Termini. Novara.
241 S. 2419.
T'amai, ti vosi beni, assai ti critti Cui dici ca li donni sunu Dei,
Б to fidili amanti sempri stctli, Comu ni c'ingannamu, amari nui;
Tu m'ingannasti, ecu l'occhi lu vitti, Iddi sunu cchiù vili di l'ebrei,
Ora mi n'addunai di Ii dispetti; Hanu un'amanti, e ni volinu dui;
Sapirria comu fari li vindilti, Una n'aveva amalu trentasei,
E comu castigan li difetti, К sicutava ad amarini cchiui;
Ma ti mardicu (3) e ti sianu marditti lu mi ni vaju ppi li faiti mei,
Tutti l'abbracciamenti chi ti detti. La donna di cui parru siti vui.
Módica. Etna.
2416. 2420.
Di la frevi frinetica d'amuri, 'Nia la tî> casa nun c'è nudda macchia,
Frevi ca 'ntra li frevi è acuta assai, Mancu 'ntra li to' mura 'na cavigghia
Mentri iu addurnava d'estremu caluri, Ca fusti fatta di fumu di pagghia,
Mi cumparisti bedda, e ti lodai; Ca siti brutta la mamma e la figghia:
Ora ca mi purgai di tali arduri, Ora ch'aviti la quasetla agghia, (8)
Cchiù brutta quantu tia, non villi mai; Strigghiari vi putiti eu 'na strigghia;
Б si bedda ti dissi, è statu erruri, E lu tô amanti n'ha fattu la tagghia,
Svitti (4) e comu frineticu sparrai. (S) Ca nun ni vôli cchiù, cui pigghia piggh
Piazza. Mineo, С.
2417. 2421.
Ccu quali facci mi manni a chiamari, Focu di l'aria ventu e timpistati, (9)
Forsi mi teni pri qualchi omu vili? Acqua, surruschi, (10) scupittati e tro
Va chiama a cui t è solitu chiamari, Filecci, (11) ccu li vuechi avviliuaii,
A cui spassu ti duna, a cui piaciri: Cannuna, artigghiaria, spati e rasóla,
Ora, spiddiu, ajutu 'un ci pôi dari; Punli di cardi e vommiri 'nfucati,
Juru, la facci mia non ha vidiri; Culedda, spiti, partituri (12) e chiov
Lu juramentu già m'ha' fattu fari Li pozza aviri a lu cori azziccati [13
Quannu parru ccu tia, pozza marin, 'Na donna mancatura di paiera.
Piazza. ici.
(i) Sehifiu, da schifiari, sehifarc. (S) Quasetla agghia, calzctte n due о più c(
('.*) In Piazza e Catania h coii: nel cui tessuto predominavano il color di per
021. Sugnu cuntenti e ringraziu a Diu il celeite; îono affatto in disuso. Dicomi agjhi
Ca di la to amioizia m'arraisai, aiini bianchi с ncri: e cosi vecebi agghi.
E ti lu juru ppi lu »angu miu, (a) Timpistati, tcmpcite, dat latino, e qu»«
Comu un pizei 'ntra mari arrifriscai; sua ignoranza il poêla allude a quel passo M
Mi Totu di dda banna » ti viju, nio: с ante omnia aulem duo genera cœlestû inj«
К malidicu di quannu t'amai; meminisse debemus : unum qnod tempestatrs
Si n'outra Tota mi Teni in disiju, mu-, in quibus grandines , procellœ , ca'tcruW
Sputu li manu mia ca li tuccai. similia intelliguntur etc. » lib. XVIII, cap. ij
(S) Mardicu , da mardiri , «incope di malidiri,
maledire. in Matleo Spinelli troTo : с allí аЗ de mu»
Venne ( in Puglia ) dalle bande di Schiazoata
(4) Svitti, da svidiri o sbidiri, traredere , non
bon conoscere. tempestate di rento etc.
5) Sparrai, da sparrari, doliraro. fio) Surruschi, baleni, lampi.
6i Seuechiau, da scucchiari,partiré, diigiungorç. (n) Filtcci, frecce.
7) In Afola gli ultimi due rerii terminano coai: (i») JCarliluri, maunnj.i da cucina o da bos
Poua patiri allai pena o duluri
Quanta atiddi c'i 'u celu e pétri 'n terra, (iS) Aiiiceati, da azaiccari, configgerc.