Page 222 - Raccolta amplissima di canti popolari
P. 222

VIII. DESIDERIO                    219
                 509.                                513.
    Oh Diu, rh'addivintassi paliiunnedila I  Mi fu mannatu Varancin fiddatu,
     L'ali mi vurria iiiettiri e vulari:  E di Missina 'na rossa lumia,
     Virria (1) a piisari 'nía ssa caminaredda,  'N Palerniu ci u'è un pedi carricatu,
     Quantu ti virria vestí ri e spugghiari.  Ca di li rami cuinmogghia la via,
     Oh Din, chi l'arti mía fussi pitturi !  l»da suita e'eni un lettu ben ennsatu,
     ■ . un rilraltu di lia m'avirria a fari:
                                        Ca si ci curca la patrulla mia,
     Bedda, chi senipri pensi a In mè aimiri,  Ed in I'amaru si ci su 'nvitatu,
     itnuri, lu mè iinomii 'un ti scurdari (2).  Mortu di fami mi ci curchiria. (8)
                    Borgetto, S. M.                             Aci.
                  510.                              514.
    Vurria sapiri e sapiri vurria.    Vurria fari 'mpalazzu supra un munti
     Vurria sapin la tua opiniuni;      FabbricaUddu (9) di pétri domanti :
     Vurria sapiri si vôi beni a mia,   Ci fazzu li fineslri facci frunti (10)
     O puru sunnu linti ssi pároli:     Ppi putiri parrari ecu l'amanti :
     Jri a san Pelru, e li chiavi vurria,  Ju viviri vurria 'utra li to'junti, (11)
     Poi ecu li chiavi grapiri ssu cori,  'Nta ssa funlana chi leni d'avanti,
     Doppu chi fussi apertn vidiria     E 'titra lu inenzu ci fazzu 'na fonti
     Sidd' è cornu lu min chissu to cori.  l'pi ghiri all'ncqua li ilonni galanti :
                         Palermo.       Ora ca sli dui cori sunn agghiunti,
                  511.                  Si mi disami, ti cascu d'avanti.
    Vurria essiri fonli, e surriissi (3)                         Aci.
     Avanli li to' porti, e ti lavassi;              515.
     Vurria essiri tazza e tu vivissi,  Vurria vulari, e non pozzu vulari,
     E vivennu viveimu ti vasassi;      Ca lu inè ainanti custriltu mi teni ;
     Vurria essiri lettu, e tu durinissi,  Vurria tuccari l'unni di lu mari,
     Ed in linzolu ca li ciinimigghiassi;  Li pétri di la via, stidd.i sireni;
     E 'n'autra grazia, ligghiuzza, vurrissi,  lu cent'occhi vurria ppi taliari
     Essiri gioia ca 'n pettu ti stassi. (4)  E niilli cori ppi vulirli beni.
                             Aci.                               A ci.
                  312.                                516.
    Speech¡u, signura, mi vnlissi fari  lu di sta strata ci vurria passari
     Ppi vui guardari di cuntinu a mia;  Centn viaggi Гига si putissi,
     E vistinedda mi vnlissi fari,      E 'utra lu nien/.u 'na lingua di mari,
     Ш la vislina annenu la pudia, (5)  lri sutt'acqua, cornu va lu pisci;
     Frisca fun tana mi vulissi fari    Ccu lia, figghiuzza, ci vurria parrari
     Si cci lavassi la patriina mia;    'Ntra bona parti seuz'essiri visti;
     Fussi la sola di h 15 quasari (6)  L'ainuri è forli, e non si po lassari
     Lu tö piduzzu sempri vasiria. (7)  Si non veni la morti e ni spartisci,
                         Шпео, С.                          Catania В.
     (i) Firria, acrorciato da viniria, verrai.  Vurria a lu manen fariti un tignali,
     (I) Variante:                       E chissu atiisu пил lu pozzu aviri!
      Rv.ldn, nun ti »curdari, duei amuri,  (5) Balia.
      Ca notti e jornu mi in' piniari.  (6) Cnliari,
    Co canto (оч*яп'> principia cosí :  (7) Chi non ricorda la XX ode dello amahtle A.
      Din to Totease fossi an ucct'llîno t  nacreonte ? Io la scambierei con una versione.
       Avessi l'aie da poter volare !   (S) H principio di questn slrnmhotto non ha per
       Vorrei то1аг>' su quel fîne.trino.  noi tegarae col seguito, pet p<<polo l'ha; dall'aran*
     (î) Suriisti, sorgeasi, da ¿urgiri, scaturire.  rio vola la sua fantasia ni limonc, Io descrive nu.
     Qacsta cantone e di suprema bellezra.  gnifîci con un verso , vi pone all'odoroso reno il
     la un« cansón« arroena edita dat Toramaseo T. i ,  tetto dell'amata, e âpre tutto il suo euore.
    p- st. ê un pen.irre consimile :  Fossi io vino , о  (o) Fabbricateddu, part, di fobbricare: è un re*.
    пцо di uielazrana: che tu l'appressassi alte labhra,  xeggiatiro, che non ha prezio.
    m'ineontrerci con taco.             (10) Facci frunti, rimpetto alla casa dell'amata.
     (4) In Salomone, Borgetto, varia cosi :  (it) Junti, cavo délie mani. Iinmaçino tutta vetso,
     46. Vurria Tulari, e nun pozzu vulari;  e nitro che l'Arpalice del Mezza , che delle man-
      Varna \¡nir¡, a nun possu viniri;  fa calice. L'aequa nelli* mani dcU'innaoïorala é net-
      Ssa to facciuzu vurria talinri,  tare — Moite ne hnnno i toscani  sulla сива с la
      E ssa vuccuua chi senipri mi ridi;  finestra, с nii par raga qui'lln del loramaseo t
      Vocea ecu rucea ti vurria parrari,  Vorrci che la fineütrn a шс s'aprisse,
       t mi manea la forma e tu putiri;    Vorrei che io miu bene a'affacciaasc,
                                           E un sospiro d'amoro lo gradisse.
   217   218   219   220   221   222   223   224   225   226   227