Page 222 - Raccolta amplissima di canti popolari
P. 222
VIII. DESIDERIO 219
509. 513.
Oh Diu, rh'addivintassi paliiunnedila I Mi fu mannatu Varancin fiddatu,
L'ali mi vurria iiiettiri e vulari: E di Missina 'na rossa lumia,
Virria (1) a piisari 'nía ssa caminaredda, 'N Palerniu ci u'è un pedi carricatu,
Quantu ti virria vestí ri e spugghiari. Ca di li rami cuinmogghia la via,
Oh Din, chi l'arti mía fussi pitturi ! l»da suita e'eni un lettu ben ennsatu,
■ . un rilraltu di lia m'avirria a fari:
Ca si ci curca la patrulla mia,
Bedda, chi senipri pensi a In mè aimiri, Ed in I'amaru si ci su 'nvitatu,
itnuri, lu mè iinomii 'un ti scurdari (2). Mortu di fami mi ci curchiria. (8)
Borgetto, S. M. Aci.
510. 514.
Vurria sapiri e sapiri vurria. Vurria fari 'mpalazzu supra un munti
Vurria sapin la tua opiniuni; FabbricaUddu (9) di pétri domanti :
Vurria sapiri si vôi beni a mia, Ci fazzu li fineslri facci frunti (10)
O puru sunnu linti ssi pároli: Ppi putiri parrari ecu l'amanti :
Jri a san Pelru, e li chiavi vurria, Ju viviri vurria 'utra li to'junti, (11)
Poi ecu li chiavi grapiri ssu cori, 'Nta ssa funlana chi leni d'avanti,
Doppu chi fussi apertn vidiria E 'titra lu inenzu ci fazzu 'na fonti
Sidd' è cornu lu min chissu to cori. l'pi ghiri all'ncqua li ilonni galanti :
Palermo. Ora ca sli dui cori sunn agghiunti,
511. Si mi disami, ti cascu d'avanti.
Vurria essiri fonli, e surriissi (3) Aci.
Avanli li to' porti, e ti lavassi; 515.
Vurria essiri tazza e tu vivissi, Vurria vulari, e non pozzu vulari,
E vivennu viveimu ti vasassi; Ca lu inè ainanti custriltu mi teni ;
Vurria essiri lettu, e tu durinissi, Vurria tuccari l'unni di lu mari,
Ed in linzolu ca li ciinimigghiassi; Li pétri di la via, stidd.i sireni;
E 'n'autra grazia, ligghiuzza, vurrissi, lu cent'occhi vurria ppi taliari
Essiri gioia ca 'n pettu ti stassi. (4) E niilli cori ppi vulirli beni.
Aci. A ci.
312. 516.
Speech¡u, signura, mi vnlissi fari lu di sta strata ci vurria passari
Ppi vui guardari di cuntinu a mia; Centn viaggi Гига si putissi,
E vistinedda mi vnlissi fari, E 'utra lu nien/.u 'na lingua di mari,
Ш la vislina annenu la pudia, (5) lri sutt'acqua, cornu va lu pisci;
Frisca fun tana mi vulissi fari Ccu lia, figghiuzza, ci vurria parrari
Si cci lavassi la patriina mia; 'Ntra bona parti seuz'essiri visti;
Fussi la sola di h 15 quasari (6) L'ainuri è forli, e non si po lassari
Lu tö piduzzu sempri vasiria. (7) Si non veni la morti e ni spartisci,
Шпео, С. Catania В.
(i) Firria, acrorciato da viniria, verrai. Vurria a lu manen fariti un tignali,
(I) Variante: E chissu atiisu пил lu pozzu aviri!
Rv.ldn, nun ti »curdari, duei amuri, (5) Balia.
Ca notti e jornu mi in' piniari. (6) Cnliari,
Co canto (оч*яп'> principia cosí : (7) Chi non ricorda la XX ode dello amahtle A.
Din to Totease fossi an ucct'llîno t nacreonte ? Io la scambierei con una versione.
Avessi l'aie da poter volare ! (S) H principio di questn slrnmhotto non ha per
Vorrei то1аг>' su quel fîne.trino. noi tegarae col seguito, pet p<<polo l'ha; dall'aran*
(î) Suriisti, sorgeasi, da ¿urgiri, scaturire. rio vola la sua fantasia ni limonc, Io descrive nu.
Qacsta cantone e di suprema bellezra. gnifîci con un verso , vi pone all'odoroso reno il
la un« cansón« arroena edita dat Toramaseo T. i , tetto dell'amata, e âpre tutto il suo euore.
p- st. ê un pen.irre consimile : Fossi io vino , о (o) Fabbricateddu, part, di fobbricare: è un re*.
пцо di uielazrana: che tu l'appressassi alte labhra, xeggiatiro, che non ha prezio.
m'ineontrerci con taco. (10) Facci frunti, rimpetto alla casa dell'amata.
(4) In Salomone, Borgetto, varia cosi : (it) Junti, cavo délie mani. Iinmaçino tutta vetso,
46. Vurria Tulari, e nun pozzu vulari; e nitro che l'Arpalice del Mezza , che delle man-
Varna \¡nir¡, a nun possu viniri; fa calice. L'aequa nelli* mani dcU'innaoïorala é net-
Ssa to facciuzu vurria talinri, tare — Moite ne hnnno i toscani sulla сива с la
E ssa vuccuua chi senipri mi ridi; finestra, с nii par raga qui'lln del loramaseo t
Vocea ecu rucea ti vurria parrari, Vorrci che la fineütrn a шс s'aprisse,
t mi manea la forma e tu putiri; Vorrei che io miu bene a'affacciaasc,
E un sospiro d'amoro lo gradisse.